My favourite game - At the end

it was just a photograph of you

plang iar. nu pot sa ma controlez, nu pot sa uit, nu pot sa fac nimic sa te-aduc inapoi. mi se rupe sufletul acum ascultand depeche si citind ce-au scris prieteni de tot felul pe diferite bloguri, ce-am scris eu de-a lungul timpului. ma doare stomacul de foame, mi se inchid ochii de somn, vreau sa-i spun te iubesc dar nu e aici. nu vreau nici sa mananc, nici sa fumez, nici sa dorm, nici sa mai traiesc. nu-i deloc corect. mi-e atat de dor de tot. de ce-a murit? de ce-a murit? de ce el. de ce nu eu. numai asta simt. nu mai vreau sa traiesc. totul e de-acum intrebari, intrebari, intrebari. cu momente de bucurii printre intrebarile care ma rod. ce sa fac sa te intorc? sa intorc timpul. sa nu fi murit. sa mai stau 2 minute cu el. nu am cu cine sa vorbesc despre asta. toata lumea-mi spune sa fiu tare, ca s-a dus intr-o alta lume, ca ma vede si de-astea. nu-i nimic adevarat. a murit. doar atat. nu exista nimic dincolo. am crezut ca-mi trece: ma duc la mare vara asta, ma indragostesc de altcineva, ma ocup de serviciu, beau, fumez de toate, ies in oras, dansez, concerte si-l uit. simt toul in schimb la fel ca atunci. nu conteaza nimic mai mult decat sa-l intorc aici. nu pot sa renunt la speranta. imi imaginez ca se va intampla odata ceva si va aparea. de cate ori fac un lucru ma gandesc c-o sa se bucure cand o sa vada. imi imaginez cum o sa-i povestesc. cum o sa ma supar rau pe el ca m-a facut sa sufar atat. merg la munte si mi-e dor de sorin, la mare la fel. la depozit la fel. la concerte, la petreceri, vine craciunul. cine-o sa-mi puna ciocolata si banane in ghete de mos nicolae? vreau sa-i fac de mancare, sa-i fac gem de prune cu mult zahar, sa mergem la piata impreuna. pentru mine astea nu inseamna nimic. numai pe el il faceau fericit. vreau sa povestesc din nou si din nou ce s-a intamplat atunci, pe 1 martie. nimeni nu m-asculta. nu mai intereseaza pe nimeni. toata lumea stie povestea deja. eu vreau sa spun. nu stie nimeni ce s-a rupt in mine atunci. ma trezesc zi de zi cu gandul c-o sa gasesc pe google ceva nou despre el.

uneori alegem, alteori nimerim

asta mi-a zis mie mama. asta e viata. te poti uita in urma dar totul e aici. nu ne-ajuta nimeni sa mergem mai departe, sa nu ne inchidem intr-o cutie - cum as vrea de multe ori - sa facem ce ne-am dori. viata e asa cum trec zilele una dupa alta. ramane doar sa speram ca ne vom intalni, sa sper ca peste 10 ani voi fi tot eu, ca peste 10 ani n-ai sa ma uiti. ce sa ramana de la tine? vor ramane filmele, telefoanele, amintirile cu carturesti, garana, timisoara, marea, dartsul, tequila, pactul, pozele cu tine si ce simt acum. cum rezolv eu contradictia asta? eu sunt tipul care-mi fac planuri, minut cu minut ce-o sa fac acum, maine, in weekend, de craciun, de 1 martie. stiu ca nu e viata asa. daca m-as bucura de moment mai mult n-as mai fi asa de trista. dar e impotriva firii mele. eu trebuie sa stiu totul sigur. el si-a facut alegerile, eu pe-ale mele dar acum ce facem? traim intr-o gaura, intr-o pestera ascunsa, din ce in ce mai transparenta. eu nu refuz nimic, el refuza cateodata din durere. sunt doua dureri egale. el nu are cum sa se apere ca-i prea mic. eu nu am ce sa spun pentru ca nu pot fi egoista. nu exista solutie, va dura la nesfarsit.

7 si ceva

mi-am adus aminte ce-am visat azi-noapte. socoteam ceva. ceva cu numere prime. sau incercam sa-mi aduc aminte numerele prime. m-am trezit furioasa ca nu te mai visez. am uitat cum arati, cum mirosi. totul. am pe altcineva acum. plang de cate ori citesc ce scrie altcineva despre tine. eu nu simt lucrurile asa. tu ma simti pe mine? stii cum sunt. ti-am promis ca nu mai mananc clatite. tigaia ta s-a dus. lucrurile tale sunt inca acolo daca vrei sa te intorci. sunt cu altcineva acum. ma iubeste. nu ca tine ci altfel. altfel stiu eu. te-ai bucura. sufar acum pentru tot ce-as vrea sa-ti zic. ce-as vrea sa te aud macar umpic cantand armstrong.