plec de la serviciu hotarata sa ma relaxez. a fost o zi agitata, ca toate celelalte din perioada apropiata craciunului. la unirii incredibil de multa lume. toti alearga, se imping, claxoane, injuraturi ca nu se misca vreun pic traficul, caini care traverseaza pe la trecere, lume alergand dupa cumparaturi. sunt inca hotarata ca timpul este cel facut de mine.
ma aventurez sa traversez toata piata unirii fara sa ma agit. "mergi mai repede domnisoara ca acu se face rosu". incredibil ce ma enerveaza oamenii astia, ma gandesc. traversez.
plin de tarabe cu sosete, manusi, elastice de par, sutiene, covrigi si tot felul de prostii. mi-am luat si eu un elastic de par ca nu mai aveam. lumea innebunita sa cumpere, sa cumpere. brusc, toti au nevoie de ciorapi si covrigi. mai ramane pe trotuarul urias de-altfel, un culoar sa treaca doi oameni inghesuiti. nu mai pot sa merg decat in ritm cu masele. intarzii la intalnirea pentru darts. asta e, aglomeratia era de vina.
nu inteleg, nu-s reduceri, mai e o luna intreaga pana la craciun, de ce alearga toti in halul asta? poate isi incalzesc picioarele ca-i frig rau afara.
cine face timpul? ceasul asta care-mi spune c-am intaziat? si ce daca; eu nu vreau sa ma grabesc acum. vreau sa fiu relaxata. nu se poate. tre sa plec de la serviciu grabindu-ma la joc, alergand ca toti ceilalti spre nimic.
o zi cu timp mult mi-as dori de ziua mea :)
miercuri, 26 noiembrie 2008
cadoul meu
plec de la serviciu hotarata sa ma relaxez. a fost o zi agitata, ca toate celelalte din perioada apropiata craciunului. la unirii incredibil de multa lume. toti alearga, se imping, claxoane, injuraturi ca nu se misca vreun pic traficul, caini care traverseaza pe la trecere, lume alergand dupa cumparaturi. sunt inca hotarata ca timpul este cel facut de mine.
ma aventurez sa traversez toata piata unirii fara sa ma agit. "mergi mai repede domnisoara ca acu se face rosu". incredibil ce ma enerveaza oamenii astia, ma gandesc. traversez.
plin de tarabe cu sosete, manusi, elastice de par, sutiene, covrigi si tot felul de prostii. mi-am luat si eu un elastic de par ca nu mai aveam. lumea innebunita sa cumpere, sa cumpere. brusc, toti au nevoie de ciorapi si covrigi. mai ramane pe trotuarul urias de-altfel, un culoar sa treaca doi oameni inghesuiti. nu mai pot sa merg decat in ritm cu masele. intarzii la intalnirea pentru darts. asta e, aglomeratia era de vina.
nu inteleg, nu-s reduceri, mai e o luna intreaga pana la craciun, de ce alearga toti in halul asta? poate isi incalzesc picioarele ca-i frig rau afara.
cine face timpul? ceasul asta care-mi spune c-am intaziat? si ce daca; eu nu vreau sa ma grabesc acum. vreau sa fiu relaxata. nu se poate. tre sa plec de la serviciu grabindu-ma la joc, alergand ca toti ceilalti spre nimic.
o zi cu timp mult mi-as dori de ziua mea :)
miercuri, 19 noiembrie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
