Wordpress

M-am mutat pe Wordpress. Pentru ca Blogspotul merge cam prost.. Deci de-acum inainte ma gasiti aici http://eminencebasslegend.wordpress.com/ Insa nu voi muta arhiva. Mersi :)

S.

Ai cautat sa fi mereu cat mai aproape de el, pe munti cat mai inalti, sa-i semeni cat mai mult, sa-l prinzi in parul blond si-n ochii albastrii. Ai ajuns in locul din care il vei vedea mereu. Se va oglindi in tine si tu in el si sunteti unul. Si aveti acelasi nume. Tu stiai asta inainte. Toata lumea-ti spunea asa. Ca zambesti ca el, ca aveti acelasi par, aceiasi ochi. Si acum esti cu el mereu. Si va pierdeti privirile una-ntr-alta si este, mai ales, lumina.

Nu am să uit vreodată ce frumos ne cânta...

I see trees of green, red roses too I see them bloom for me and you And I think to myself, what a wonderful world I see skies of blue and clouds of white The bright blessed day, the dark sacred night And I think to myself, what a wonderful world The colours of the rainbow, so pretty in the sky Are also on the faces of people going by I see friends shakin' hands, sayin' How do you do? They're really saying I love you I hear babies cryin', I watch them grow They'll learn much more than I'll ever know And I think to myself, what a wonderful world Yes, I think to myself, what a wonderful world

dormi?

am crezut ca va fi ok dupa aia. pleaca si eu raman cu sentimentul ca s-a terminat bine. sunt multumita de el, de cum a iesit. ma uit la telefon din cinci in cinci minute. dar nu am primit nimic. nu-i nimic, imi zic. e ok asa. imi pun film ca sa uit, ca sa nu fac o criza iar. e ok ca stai cu ei. nu-i nimic ca nu vrei sa-mi povestesti cum a fost. vreau sa fiu buna. distractie placuta. si sunt multumita de mine. am reusit sa dau un mesaj bun, cu un zambet chiar. e un pas, ma gandesc. ii va placea cand va citi. si poate-mi va spune chiar ca asa-l fac sa-i fie dor. fumez o tigara, doua, trece timpul, termin filmul si pun altul. si-l dau apoi de la capat ca n-am inteles nimic. si-mi tremura mainile. sunt ingrijorata. da-mi un semn cand ai timp. nu sunt suparata. deloc. am nevoie sa stiu de tine. si ma gandesc - nevoile mele...dar el n-are nevoi pe care nu le inteleg? poate nu are bani de mesaje. poate vrea sa nu ma mai auda tot timpul. sa bea o bere linistit...si imediat imi pare rau c-am dat mesajul. si-l recitesc sperand sa nu vada stresul. ma uit sa vad cu ce l-am suparat. cu nevoia mea probabil. cu nevoia mea de el si de sentimente pe care nu le vrea. si imi promit sa-mi amintesc sa inghit cand vreau sa exprim. si trec atatea ore. il urasc. isi bate joc. sunt o carpa. am gesit. cum sa indrept? imi pare rau. nu, te rog, nu-i da mesaj cu imi pare rau! nu inseamna nimic. nu vrea sa te-auda. te iubesc. nici asta. mi-e dor. asculta-ma! IMI PARE RAU! suna-ma cand ai timp, te rog mult. merg prin casa. suzana! abtine-te. nu-i mai da mesaje. nu-l mai intereseaza. nu mai simte nimic. sau nu mai stie. acum am plecat. nu pot sa vorbesc acum. sunt cu cineva. imi tremura totul in mine. ma doare stomacul. am fluturi. il iubesc. acum a plecat...e trei! nu dorm hai ca mai e un pic si ajunge si ma suna. hai, linisteste-te. nu vreau sa fac nimic aiurea. sa nu-l iei la rost ca de ce nu te-a sunat. doar spune-i ca ti-ai fi dorit. ca ma bucur ca s-a distrat. poate vrea sa-ti povesteasca. vreo gluma macar sa-ti povesteasca. o sa-i para rau ca n-a dat vreun semn. asta o sa-ti spuna. ca te-ai ingrijorat. ca i-a placut asa de mult ca si-ar fi dorit sa fi si tu acolo. da noi cand mai iesim asa o noapte intreaga? - asta o sa zica. si vei fi fericita. ai umpic de incredere. tu esti. te cunosc. am incredere in tine. fericirea mea te face fericit. ca windows pentru computer. salut o, doamne, ce fac acum? ce-i zic? ce faci? ce-ai facut? nimic, am alergat, am obosit si-am fost la bere. stiai asta deja, de ce ma mai intrebi? nu, nu, nu! stai umpic sa nu se enerveze. nu vreau sa-l supar. eram ingrijorata. de ce? doar stiai unde sunt. de ce nu mi-ai dat vreun semn de-atatea ore? asa mi-e drag...acum o sa-mi spuna ca-i pare rau, scumpa mea. si eu ii voi zice ca ma bucur c-a fost frumos dar il rog sa imi zica si mie ce face altadata. si el va fi incantat de calmul meu si de ton si de grija mea. nu m-am gandit la tine deloc, de-aia! asa este si gata, nu trebuie sa-ti dau raportul tie. ah, imi pocneste capul. nu, nu, a zis-o ca pe-o gluma. si-mi spune a doua oara. si ma fac mica. si nu mai stiu ce sa spun. si ma gandesc la ce pastile am prin dulap. sa-mi treaca durerea din suflet. advil? claritine? n-au ce sa-mi faca. mi-e frica de tine. imi pare rau. nu te luam la rost. ai vazut mesajele? vroiam sa fiu ok, sa-ti placa de mine. degeaba, suzana, ai stricat tot. m-am distrat si nu ma mai gandesc la tine mereu. ce-i asa de rau. nu, nu plange. de ce-mi spune asta? asteapta. nu fi nervos. m-am ingrijorat. vroiam sa stiu cate goluri ai dat pentru mine :) nici unul suzana, NICI UNUL. ma iubesti? ma mai vrei? plang. termina cu plansul ca nu ma atingi cu nimic! am stricat iar tot. cum sa fac? nu asta vroiam. spune-i asta. zi-i ca vroiai sa vezi cum a fost. sa rada cu tine. zi-i asta c-o sa inteleaga. doar te-a citit intotdeauna. ca pe toti oamenii. cum sa fie? a fost foarte misto. nu m-am gandit la tine deloc. m-am distrat cu prietenii mei. de ce nu poti sa intelegi asta. acum de ce nu ma lasi in pace? de ce nu pot sa am o seara ok? ce fac acum? cum sa revin? cu ce-am gresit? mi-am facut griji. il bucura altadata asta. hai s-o iau de la capat. nu stiu ce sa fac altceva.. hai s-o luam de la capat. nu stiu daca mai vreau. nu stiu daca mai tin la tine. te rooog, asculta-ma. promite-mi c-ai sa te straduiesti. de ce sa-ti promit? tu nu intelegi?! acum nu am nici un sentiment pentru tine! lasa-ma sa ma culc. mi-e somn, nu vreau sa te mai aud. te las, n-am ce sa fac...dar promite-mi c-o sa incerci. promit. noapte buna. hai inchide si lasa-ma. rememorez fiecare cuvant. dau cu pumnul in perete, da si vecinul ca raspuns, ma simt legata. ai gresit suzana, mereu gresesti. de ce nu l-am lasat in pace? de ce l-am intrebat? imi place mie sa sufara asa, sa aud cuvinte care ma dor rau, sa le cer? nu se poate sa fie asa. tine la mine. ii e dor acum, se gandeste la mine. poate nu cu ura, poate-i pare rau ca nu mi-a spus. imi pun memo pe telefon sa-mi sune in fiecare zi. sa-mi aduc aminte ca n-am de ce sa-mi fac griji. ca el e mereu cu gandul aici. doar telefonul poate sa-mi aduca aminte asta. poate asa va fi mai usor. fumez si-mi curg lacrimile continuu. nu rezolv nimic. opreste-te! poate simte ca sunt trista. ma doare sufletul rau. am gresit iar. ma uit la telefon ca poate si lui ii pare rau ca ne-am certat. poate nu-i pare. s-a culcat? poate sa doarma? nu, nu-i dau mesaj ca oricum n-o sa-mi raspunda. sau sa-i dau? poate simte totusi ca mine. sa-i zic ca-mi pare rau. da, sa-i spun cat imi pare de rau. si ca mi-e drag. si-mi va spune si el inapoi. sau nu.. ai umpic de incredere, suzana. iti va spune. ca asa e, de ce sa nu-ti spuna? dar probabil ca are telefonul inchis. si nu va mai vrea sa-ti zica nimic. il va sterge repede dimineata. dormi?

48 de ore

Aveam concert in seara aia. Lansarea albumului Bucium la Clubul Taranului Roman. Sorin cu Andi au ajuns acolo mai devreme. Eu am plecat de la serviciu si m-am grabit ca sa mai prind sa aleg martisoarele pentru familia lui sorin si alte prietene (colege de facultate, de serviciu etc). Le-alesese el in prealabil pe-ale Ioanei, Anei, mamei, bunicii, lu’ Badu si mie.Am ajuns acolo si-am stat la martisoare cred ca vreo ora. Imi place sa le-aleg, sa fie frumoase, chiar daca nu conteaza pentru primitori..Am cunoscut-o pe Felicia, nou angajata la Alma pe-atunci. Am montat repede standul, Sorin a vorbit umpic cu baietii din Bucium (in special cu basistul) si ne-am dus in hol sa ne-aranjam marfa. Ne gandeam deja sa plecam la mare. Initial vorbisem cu Nikita sa-I facem ziua la mare, dar ne-am certat un pic cu ea inainte si plus ca in zilele alea Sorin a avut si oralul de la licenta. Apoi am vorbit cu Ana si cu Radu sa mergem cu ei. Masina stricata, in service, ce mai, am tot amanat plecarea. Cand m-a sunat Ana sa-mi spuna ca are masina acasa – fericire! gata, a doua zi plecam la mare. Sa luam doua masini? Ne-am gandit: stres mai mult pentru soferi, benzina costa. Deci sa plecam cu masina lor toti: eu, Sorin, Ana, Radu si Ioana. Am vorbit cu Ana cred c-o ora la telefon (in timpul concertului cat nu era lume la stand) incantate amandoua de planul pe care-l faceam. Vorbise ea la 2 Mai pentru cazare, imi aducea a doua zi geanta pentru masina. Radu era (din ce-mi spunea Ana la tel) mai ceva de fericire ca noi. Clar lua caiacul. Sorin cand a auzit sa sara in sus. Pai ce sa faca el la mare? Plictiseala. Macar un sport, ceva. Mai ales cu Radu. Am plecat de la concert cu standul in masina, am ajuns la Alma sa facem banii si socotelile cu discurile. Era si mama, ca de obicei, cu zuma. I-am povestit si ei si se bucura asa, ca facem ceva sa sarbatorim licenta, ca nu stam weekend-ul in Bucuresti. In rest nu stia nimeni ca plecam. Am plecat acasa si am mancat impreuna ca de obicei. Si ne-am uitat umpic la tv si Sorin a mai repetat vreo ora si ne-am culcat. Doamne, cum puteam sa iau eu lucrurile astea “for granted” – cum se zice…! E incredibil acum cat de normal era totul atunci. Sa repete la bass, sa mancam impreuna, sa ne dam coate cand ne spalam pe dinti. Dimineata ne-am trezit, ne-am pupat umpic, am facut dus, Sorin a facut ochiuri. Eu eram nervoasa. Toane aiurea…Ne-am uitat la martisoare impreuna. Mi l-a dat pe-al meu. 1 martie 2008. Era pentru mare. Mi-a dat ca martisor o stea de mare mov. Am scos hainele din dulap pentru bagaj, si pe-ale mele si pe-ale lui, si le-am pus pe canapea ca sa le bage el in geanta. Asa faceam mereu. Eu ma ocupam de ce lucruri luam la noi si el se pricepea sa le faca sa intre in geanta sau rucsac. A urcat Ioana pana sus si mi-a dat o geanta de la Ana cu care am plecat. Cand mi-a dat si Radu jos la masina, martisorul, nu-mi venea sa cred. Aveam toti martisoare ca pentru mers la 2 Mai. A fost asa de placuta surpriza. Si eram cu totii asa de entuziasti. Radeam si nu mai conta nimic atunci. Pe drum am ascultat numai muzica “de drum de mare”: Guns, Celelalte cuvinte si altele. Imi era asa de cald in masina ca-l dadeam mereu pe Sorin mai incolo. .......................................................................[ ]

Party dM la Ploiesti - maine :)

Luna decembrie

1 decembrie - a trecut ca si celelalte intai-uri de anul asta. greu. Mos Nicolae. munca, multa munca, la fel ca anul trecut. fara ciocolata in ghete, fara cumparaturi de cadouri. Ziua mea. am sa ma simt bine probabil ca vor veni cam toti peste mine. nu stiu daca vreau asta. Craciunul. ma duc la Ploiesti, joc un yumms, cadouri, brad, colinde, zapada si ma intorc acasa. Anul nou. nu stiu nimic Dar totul fara o voce. Totul fara visul meu. Toti stiu ca nu va exista nimeni asa. Ca nu-l voi uita vreodata, chiar daca am uitat cum arata sau com vorbea sau cum canta. Sorin!

cadoul meu

plec de la serviciu hotarata sa ma relaxez. a fost o zi agitata, ca toate celelalte din perioada apropiata craciunului. la unirii incredibil de multa lume. toti alearga, se imping, claxoane, injuraturi ca nu se misca vreun pic traficul, caini care traverseaza pe la trecere, lume alergand dupa cumparaturi. sunt inca hotarata ca timpul este cel facut de mine. ma aventurez sa traversez toata piata unirii fara sa ma agit. "mergi mai repede domnisoara ca acu se face rosu". incredibil ce ma enerveaza oamenii astia, ma gandesc. traversez. plin de tarabe cu sosete, manusi, elastice de par, sutiene, covrigi si tot felul de prostii. mi-am luat si eu un elastic de par ca nu mai aveam. lumea innebunita sa cumpere, sa cumpere. brusc, toti au nevoie de ciorapi si covrigi. mai ramane pe trotuarul urias de-altfel, un culoar sa treaca doi oameni inghesuiti. nu mai pot sa merg decat in ritm cu masele. intarzii la intalnirea pentru darts. asta e, aglomeratia era de vina. nu inteleg, nu-s reduceri, mai e o luna intreaga pana la craciun, de ce alearga toti in halul asta? poate isi incalzesc picioarele ca-i frig rau afara. cine face timpul? ceasul asta care-mi spune c-am intaziat? si ce daca; eu nu vreau sa ma grabesc acum. vreau sa fiu relaxata. nu se poate. tre sa plec de la serviciu grabindu-ma la joc, alergand ca toti ceilalti spre nimic. o zi cu timp mult mi-as dori de ziua mea :)

Nu fi Pungas

www.nufipungas.ro

My favourite game - At the end

it was just a photograph of you

plang iar. nu pot sa ma controlez, nu pot sa uit, nu pot sa fac nimic sa te-aduc inapoi. mi se rupe sufletul acum ascultand depeche si citind ce-au scris prieteni de tot felul pe diferite bloguri, ce-am scris eu de-a lungul timpului. ma doare stomacul de foame, mi se inchid ochii de somn, vreau sa-i spun te iubesc dar nu e aici. nu vreau nici sa mananc, nici sa fumez, nici sa dorm, nici sa mai traiesc. nu-i deloc corect. mi-e atat de dor de tot. de ce-a murit? de ce-a murit? de ce el. de ce nu eu. numai asta simt. nu mai vreau sa traiesc. totul e de-acum intrebari, intrebari, intrebari. cu momente de bucurii printre intrebarile care ma rod. ce sa fac sa te intorc? sa intorc timpul. sa nu fi murit. sa mai stau 2 minute cu el. nu am cu cine sa vorbesc despre asta. toata lumea-mi spune sa fiu tare, ca s-a dus intr-o alta lume, ca ma vede si de-astea. nu-i nimic adevarat. a murit. doar atat. nu exista nimic dincolo. am crezut ca-mi trece: ma duc la mare vara asta, ma indragostesc de altcineva, ma ocup de serviciu, beau, fumez de toate, ies in oras, dansez, concerte si-l uit. simt toul in schimb la fel ca atunci. nu conteaza nimic mai mult decat sa-l intorc aici. nu pot sa renunt la speranta. imi imaginez ca se va intampla odata ceva si va aparea. de cate ori fac un lucru ma gandesc c-o sa se bucure cand o sa vada. imi imaginez cum o sa-i povestesc. cum o sa ma supar rau pe el ca m-a facut sa sufar atat. merg la munte si mi-e dor de sorin, la mare la fel. la depozit la fel. la concerte, la petreceri, vine craciunul. cine-o sa-mi puna ciocolata si banane in ghete de mos nicolae? vreau sa-i fac de mancare, sa-i fac gem de prune cu mult zahar, sa mergem la piata impreuna. pentru mine astea nu inseamna nimic. numai pe el il faceau fericit. vreau sa povestesc din nou si din nou ce s-a intamplat atunci, pe 1 martie. nimeni nu m-asculta. nu mai intereseaza pe nimeni. toata lumea stie povestea deja. eu vreau sa spun. nu stie nimeni ce s-a rupt in mine atunci. ma trezesc zi de zi cu gandul c-o sa gasesc pe google ceva nou despre el.

uneori alegem, alteori nimerim

asta mi-a zis mie mama. asta e viata. te poti uita in urma dar totul e aici. nu ne-ajuta nimeni sa mergem mai departe, sa nu ne inchidem intr-o cutie - cum as vrea de multe ori - sa facem ce ne-am dori. viata e asa cum trec zilele una dupa alta. ramane doar sa speram ca ne vom intalni, sa sper ca peste 10 ani voi fi tot eu, ca peste 10 ani n-ai sa ma uiti. ce sa ramana de la tine? vor ramane filmele, telefoanele, amintirile cu carturesti, garana, timisoara, marea, dartsul, tequila, pactul, pozele cu tine si ce simt acum. cum rezolv eu contradictia asta? eu sunt tipul care-mi fac planuri, minut cu minut ce-o sa fac acum, maine, in weekend, de craciun, de 1 martie. stiu ca nu e viata asa. daca m-as bucura de moment mai mult n-as mai fi asa de trista. dar e impotriva firii mele. eu trebuie sa stiu totul sigur. el si-a facut alegerile, eu pe-ale mele dar acum ce facem? traim intr-o gaura, intr-o pestera ascunsa, din ce in ce mai transparenta. eu nu refuz nimic, el refuza cateodata din durere. sunt doua dureri egale. el nu are cum sa se apere ca-i prea mic. eu nu am ce sa spun pentru ca nu pot fi egoista. nu exista solutie, va dura la nesfarsit.

7 si ceva

mi-am adus aminte ce-am visat azi-noapte. socoteam ceva. ceva cu numere prime. sau incercam sa-mi aduc aminte numerele prime. m-am trezit furioasa ca nu te mai visez. am uitat cum arati, cum mirosi. totul. am pe altcineva acum. plang de cate ori citesc ce scrie altcineva despre tine. eu nu simt lucrurile asa. tu ma simti pe mine? stii cum sunt. ti-am promis ca nu mai mananc clatite. tigaia ta s-a dus. lucrurile tale sunt inca acolo daca vrei sa te intorci. sunt cu altcineva acum. ma iubeste. nu ca tine ci altfel. altfel stiu eu. te-ai bucura. sufar acum pentru tot ce-as vrea sa-ti zic. ce-as vrea sa te aud macar umpic cantand armstrong.

de cate ori spunem "te iubesc"

am citit ceva scris de un prieten. spune ca primul "te iubesc" e o greseala pentru ca suntem prea tineri, apoi din obligatie pentru ca si celalalt a zis, apoi pentru ca am crezut ca-i adevarat, a patra oara pentru ca asta simtim atunci. dar tot se termina. deci de cate ori? care dintre datile astea e adevarat? unele poate sunt, pentru ca spunem ce simtim in momentul ala. deci sa lasam la o parte datile in care spunem "te iubesc" doar pentru ca a spus si celalalt. desi...si-atunci e discutabil. "te iubesc" este o abordare de moment a unui sentiment. nu inseamna ca pe tine te iubesc mereu, sau pe tine, sau pe mama sau pe frate-miu. nu pot sa spun ca atunci cand ma enerveaza frate-miu il iubesc, nu? pot sa iubesc un animal care traieste zece ani sau cinspe ani si apoi sa-mi iau alt animal si sa-l iubesc. pot sa iubesc o chitara la fel de mult cum iubesc un pahar. la fel e si cu oamenii. azi iubim pe cineva, peste un minut ma gandesc la ce rapoarte am de facut si nu-l mai iubesc. e atat de simplu. gandul, logica ma fac sa iubesc un om, nu sentimentele. sentimentul este indragosteala, fluturi in burta, dor, nu dragoste. dragostea e logica: vreau sa facem de mancare impreuna, sa locuim in acceasi casa, sa mergem oriunde impreuna, sa iti cunosc prietenii, sa radem, sa iti spal hainele, sa impartim banii, sa plangem impreuna, sa vedem meciul. nu oftatul de dor, nu machiatul pentru intalnire, nu mangaierile din parc si plimbatul cu barca. cum altfel au rezistat bunicii sau parintii nostri atatia ani? din fluturasi in burta? rezista fluturii atata timp? eu nu cred. au stat impreuna pentru ca a existat intelegere, compatibilitate, le-au placut aceleasi lucruri, si-au dorit aceleasi lucruri sa le faca impreuna. ma uit la bunicii mei. vad cum il ia bunica pe bunicul de gat si-l pupa pe obraz, vad cum isi fac cadou de ziua lor de casatorie, cum danseaza impreuna la diferite petreceri, cum ii cere bunica intai parerea lui despre cum e mancarea, vad cum ii face el cafeaua dimineata-de-dimineata. asta e iubirea. atunci poti sa spui "te iubesc". cand stii ca si celalalt vrea acelasi bar cu muzica buna, cand si celalalt vrea calatoriile prin desert sau pe munti sau in Irlanda, cand si celuilalt ii place sa vada meciuri de fotbal desi pana atunci nici nu-l interesau. doar de dragul tau.

ma bucur pentru MCTS

am o prietena care a luat un examen important. nu stiu exact in ce-a constat examenul, ceva in calculatoare, administrare gestiune poate... a invatat enorm pentru el, asta stiu. ma bucur foarte tare ca a luat examenul. din nimic la carturesti acum o sa castige n-spe mii de euro. dupa ce-a vandut tot si a dus-o rau, rau cu banii si cu alte probleme, acum in sfarsit are o linie dreapta. cum reusim sa vedem linia asta? eu inca nu stiu ce vreau sa fac in continuare. nu reusesc sa plec de aici spre ceva mai bun, nu reusesc sa-mi planuiesc un viitor. ma bucur tare, tare c-a reusit sa faca ceva mai bun decat toti ceialti colegi

tata

azi face 71 de ani. l-am sunat sa-i spun la multi ani. ma simt rau ca nu ma duc personal sa-i zic. dar am multe chestii de rezolvat inainte. astept sa ma linistesc si eu umpic, sa ma detasez de toate care mi se-ntampla si nu le pot controla. odata cu ziua lui vine toamna, ziua fratilor, matusilor, varei si bunicii. si-a mea. va fi atat de mare agitatia ca poate o sa si uit de altele. m-am uitat pe pozele de anul trecut de la ziua lui. atat de frumos a fost, cu sorin, cu tot familionul, relatiile ok, veselie, mancare si bautura la caru cu bere. ma gandeam cu mama inainte unde sa-l ducem de ziua lui. ne-am gandit o seara-ntreaga. l-am intrebat si pe serban, ne-am uitat si pe net si tot nu ne venise nici o idee. caru cu bere a fost perfect. cat de multe se schimba intr-un singur an

jumatate de an deja - scrise de prieteni pentru el

"SPIRITUÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ţine de spirit; propriu spiritului; imaterial; ideal. Viaţă ~ă. Valori ~e. 2) Care are spirit; dotat cu inteligenţă; ager; inteligent. Om ~. 3) Care denotă vivacitate; de spirit; plin de spirit; ager; inteligent.

Câţi dintre dumneavoastră vă consideraţi spirituali? Şi nu mă refer neapărat la definiţia dicţionarului, ci la un nivel mult mai ridicat. Eu cred în spirite şi cred în destin. Desigur, nu sunt întotdeauna de acord cu ce se întamplă în juru-mi, dar lucrurile legate de spirit sau destin nu pot fi modificate de către noi suflete prinse în corpuri muritoare. Da, asta suntem, nişte suflete prine în corpuri muritoare. Iar atunci când corpul nostru se pierde, noi nu ne pierdem, noi devenim liberi. Treaba asta cu “viaţa e scură” este irelevantă. Viaţa nu e scurtă, e nemuritoare. Moartea există numai pentru trup, dar el nu defineşte sufletul, doar îl hrăneşte. Acum ne simţim de parcă ne-a fost luat ceva şi ne gândim mereu că nu aşa trebuia sa fie. Nimeni nu ştie cum trebuia să fie, dar incorect tot este –faţă de noi. Faţă de el, poate e mai bine asa. E liber. Ne vede şi ne trimite vise frumoase, uneori când se simte trist ne trimite câte un vis urât, el ne vede şi ne şopteşte noaptea-n păr, iar atunci când plângi, el te mângâie cu drag. El n-a plecat niciodată. 1 martie nu reprezinză ziua în care a plecat, ci ziua în care a devenit liber." o fata

"sase luni de martie...eram la afumati intr-o luni, radeam cu fostii colegi de serviciu si a intrat boho, intrebandu-ma daca am auzit de sorin, s-a facut liniste, am intrebat care sorin? a zis…s-a inecat, al suzanei…m-am uitat la el, l-am intrebat iar, ce? iar a zis…s-a inecat…am intors capul spre fereastra si parca-i vedeam impreuna cu masina lor noua si veche in acelasi timp dar care-i facea asa fericiti cand au venit prima oara cu ea…mi-a trecut prin minte sa fac un undo ceva...poate de asta iar l-am intrebat pe boho, vorbesti serios? a zis da, de sambata nu-l gasesc, iar m-am uitat pe fereastra, parca-l vedeam cu basu in spate care i-a fost furat la un moment dat…a plecat boho…ce sa mai vorbesti dupa asta? ce mai e de zis? ma gandeam la suzana cum se uita dupa el in mare, il cauta cu privirea, nu mai aveam ce sa fac la afumati, am coborat, in curte era olaru cand m-a vazut mi-a zis…ai auzit de sorin? am zis da…se uita in pamant, fuma o tigara, mai ridica privirea din cand in cand de parca vroia sa auda alte vesti, gen a fost o greseala sau, e vorba de alt sorin sau etc…am iesit din curte si m-am asezat pe o bordura, ma uitam la oamenii care trec si ma gandeam daca ei stiu ca a murit sorin…parca ti s-ar parea normal sa se opreasca timpul cumva…da aia de pe strada nu aveau nicio treaba…ii uram atunci…mi-am scos celularu si l-am sunat pe serban, i-am dat vestea si lui…nu putea zice decat…baiii nu-mi vine sa cred..baiii baiiii nu-i adevarat…frate-miu la fel…a doua zi ma gandeam ca am visat da stiam ca nu…eu nu l-am cunoscut bine pe sorin, asa cum l-au cunsocut cei din trupa sau prietenii foarte apropiati, dar acum imi parea rau ca nu stiam ce muzica asculta sau sa fi mers o data la bere cu el si suzana…am fost la un concert de-al lui la casa studentilor, era foarte fericit in seara aia…zile intregi dupa vestea asta, parca era tragedia mea…nu pot sa explic de ce...m-a izbit asa deodata sa dispara un om...si iar am un sentiment din ala de undo, sa dau timpu inapoi, sa fac ceva..." ama

"de multe ori cand vin la tine in vizita si stam pe canapea si fumam, tot astept sa bage cheile in usa si sa ne prinda fumand in casa si sa urle la mine " Nikito ti-am dat eu voie sa fumezi la mine in casa?" sau " numai tu o inveti pe Suza la prostii, UITE!" ... mi-e foarte dor de el..si in continuare nu vreau sa accept si refuz cu nerusinare sa cred ca el numai este.. mi-e dor sa ma cert cu el.. mi-e dor chiar si sa ma uite in fata blocului la 2 noaptea ... uneori imi vine sa il sun si imi dau seama ...

stiu ca e undeva departe, ca ne vede si probabil ca uneori se prapadeste de ras ... prefer sa accept povestea frumosa pe care a scris-o Rata :)

ma bucur totusi ca te-am cunoscut pe tine Su si ca tu o sa-mi ramai , ca tu nu o sa te grabesti asa repede ca el.."

nikita "Tot sterg ceea ce incerc sa scriu,de teama sa nu fie prea mult sau prea putin,exagerat sau copilaresc. Te invidiez,Sorine,iubirea mea a murit,a ta s-a intarit.Plus ca am o vaga presimtire ca acolo unde acum tu te afli vin numa duble.Daca da,poate imi trimiti si mie niste noroc,as avea nevoie acum,in calatoria mea. Data viitoare cand vin vreau sa aduc o persoana draga mie,una care ar fi vrut sa te cunoasca,si,bineinteles, voi continua sa iti impodobesc noua casa cu flori." Matei "Ai dreptate cand amintesti tuturor cand s-a întâmplat. Personal nu îl voi uita niciodată. Pentru că la Vama Veche eram cu toţii, colegi de-ai noştri, verişoare de-ale lui, a fost una din nebuniile pe care le voi păstra mereu în memoria afectivă. Şi pentru că m-a chemat la concert şi l-am ascultat şi Timpuri Noi a cântat ca pe vremuri. Şi pentru că un om bun nu va fi uitat niciodată as fi vrut sa fiu prieten bun cu el, dar nu am apucat" Ogi "Nu-mi plac bisericile in mod special si cred ca nu-mi plac, de fapt cei care le slujesc...dar in biserica, in centrul ei, acolo sub cupola imi place sa stau...bate un curent racoros de primavara de fiecare data, un curent care imi aduce aminte de ce imi place sa intru in biserica si sa stau sub cupola...locul acela este cel mai usor vehicul de a vorbi cu Sorin...si nu doar cu el...acolo pot vorbi, pot plinge fara teama ca ma va vedea cineva si se va uita la mine ca la urs...acolo pot face ce ma indeamna sufletul fara sa ma gindesc la ce-i in jurul meu...acolo pot vorbi cu Sorin si cu toti cei pe care i-am iubit si care nu mai sunt linga mine. Merg pe strada si ma uit la oameni, ma sui in masina si ma uit cum trec oameni pe linga mine, stau cu coatele sprijinite pe balustrada de la balconul casei in care locuiesc si ma uit la oameni... din cind in cind il vad pe Sorin si tresar...ma bucur ca il pot vedea si in acest fel...ma uit dupa masini pe strada si imi aduc aminte de masinutza rosie cu care batea in lung si-n lat orasul...masinutza cu care am facut in iarna drumul pina la ploiesti si ne-am oprit ca sa caute o solutie sa nu mai inghetam inmasina...era ger si vint, care nu lasa motorul sa ne dea caldura mult dorita...s-a oprit si gasit o solutie...ne-am incalzit pina acasa...asa era Sorin - un sufletist, un tip plin de umor si de viata, care ne va face in orice mod posibil sa facem si noi ca el... Nu cred ca ce ni se intimpla este intimplator...tot ce ne inconjoara are o logica, are o menire care nu tine de ce vrem noi de aici de pe Pamint...cunoastem oameni pe care simtim in sufletul nostru ca ii stim dintotdeauna...si-i si stim...ii recunosteam dupa o sclipire de ochi, dupa un zimbet intr-un fel in coltul buzelor, dupa o miscare de mina...parca ne-a fost mereu alaturi...toti oamenii cu care ne intilnim i-am mai cunoscut..ei ne locuiesc, ne urca sau ne coboara...daca nu s-ar intimpla asa am ajunge niste cochilii goale de melci, pustii...Sorin ne-a locuit pe noi toti si noi l-am locuit pe el. Nu exista o explicatie logica a ce s-a intimplat cind a plecat acum juma' de an...exista dragostea noastra pentru el si a lui pentru noi... nu imi aduc aminte de ani buni de zile ce visez...dar mi-am adus aminte intr-o dimineata de mai ce am visat; nu era tot visul, erau frinturi disparate care pareau ca nu au legatura unele cu altele..dar in toate era un mesaj...m-am trezit si aerul de afara care intra pe geamul de la dormitor miroasea a primavara si a frezii...am stiut ca visul meu il avea pe Sorin in el si ca imi trimitea gindurile lui bune...mi-e tare dor de tine..." Soricule " Things remembered never die!

Continuu sa cred ca spiritele mari au parte de o viata tumultoasa si plina de culoare. Asa cred ca e si Naica prietenul nostru plecat in eterna calatorie. Omul care m-a facut sa prind gustul inaltimii si care m-a indrumat printre stancile umede ale Jepilor mici.Cu siguranta acesta are acum alte sarcini pentru ca pe cele pamantesti le-a indeplinit deja cu maiestrie. De multe ori stau si ma gandesc ce multi oameni pleaca cand ne asteptam noi mai putin.. Stim noi cand e momentul ca acestia sa se desprinda de noi? Nici vorba. Tocmai de aceea sentimentului iluzoriu al unei lipse avute de noi trebuie mai degraba sa fie convertit in intelegerea unei simple etape a firii noastre atat de acordata la univers si la bunul sau echlibru. Incetand sa punem intrebari care oricum ne inoada in tainele propriilor vieti cred ca reusim sa ascendem catre nemurirea noastra spirituala Si pana la urma cum spunea cineva : "mai bine iti rupi un picior decat sa-ti pierzi sufletul" Spiritul unui om deosebit e acolo unde este apreciat si un om de valoare face cat 1000 altii care trec prin viata fara sa cladeasca nimic." vlad "am vrut sa scriu, dar nu pentru el; el nu va citi; daca-o fi sa fie va simti ce am in suflet; tu nu poti si de aia... mai bine sa-ti scriu. nu se mai intoarce s-a dus undeva, in alta parte, oricat ne-am agata sa credem ca nu, ca ne priveste, ca ne trimite vise, ca ne zambeste sau ne injura. si DA, il vom uita, putin cate putin, pana cand intr-o zi ne vom da seama ca nu mai stim cat de inalt era sau ce sunet avea vocea lui sau cum facea ca Luis Armstrong... va mai trece vreme pana il vom uita pe omul de carne, va trece si mai multa si il vom uita si ca spirit... inca imi amintesc sclipirea din ochi in seara de dinainte, cand v-ati intors de la concert si urma sa plecati dar nu mai e, in schimb esti tu! ce vei face cu viata ta? nu stiu sa-ti dau sfaturi, si ma doare. nu face comparatii totusi; si nu incerca sa gasesti inlocuitor; n-a venit timpul. a trecut vara si am lasat marea in urma pentru inca un an, chiar daca o vom revedea in cateva zile, sau doar vom visa. viata ... nu ne lasa sa ne oprim ca sa privim inapoi, nici nu ne ajuta sa mergem inainte, ne forteaza sa traim si sa primim ceea ce ni se ofera, uneori alegem, alteori nimerim... nu putem uita cand vrem si nu ne mai amintim cand am vrea. si nu stim daca, dupa, ne vom reintalni ne ramane totusi speranta lupta sa-ti pastrezi speranta, speranta ca iti vei putea apropia sufletul de un altul, de altele si ca vei gasi suficient suflet de daruit si de primit" m

simplific

ce sa-ti fac sa fii cum imi doresc? ce sa fac eu sa ma iubesti ca inainte? stiu ca pot sa te schimb, stiu ca pot sa te-aduc la mine...dar nu stiu cum..acum s-a intors totul si nu mai pot sa fiu ca inainte. in schimb esti tu indiferent. aparent, stiu, dar nu pot sa te stiu asa. tu zici ca asa ai fi si cu mine. as fi fericita sa te stiu asa. dar cu mine. m-ai cunoscut in atatea randuri, in atatea moduri, din nou am dat tot si-am gresit. am sa incerc sa revin. am sa incerc sa fac iar. eu nu-ti mai spun nimic. tu nu mai intelegi nimic. ai ajuns sa te gandesti mai departe cand esti cu mine. te fac eu sa te gandesti asa.te fortez. am nevoie de tine.am nevoie din nou de fericirea aia de acum un an. esti totul acum. nu pot sa vad mai departe.

Viilor

viilor este o sosea in fundul bucurestiului unde, ca pedeapsa ca n-am fost cuminte si m-am revoltat, m-au trimis sefii. ei au zis ca-i o dezvoltare naturala a firmei, o extindere, o apreciere fata de munca mea. dezvoltare este doar ca spatiu, nu conditii. si nu ma refer la conditiile fizice de genul aer conditionat sau birou calumea sau deastea. sunt in fundul pamantului aici. n-am cu cine sa vorbesc, sa mai schimb o vorba cat de cat ok..si din punct de vedre profesional e rau ca am pierdut legatura cu reteaua. ca feeling. de ce s-o fi chemand viilor cand eu ma simt intr-o inchisoare, fara posibilitatea de-a scapa. numele ar trebui sa-mi dea libertate, nu? am fost la vechiul meu birou si-mi aminteam drumul pana acolo, cum imi luam eu fornetti din statie, cum comandam marinara mica fara usturoi, cu ceapa si ketchup iute, de discutiile interminabile pe mail, de priviri, de discutiile cu mache sau cu blondu, de caldura de pe holul de sus si de tot. imi venea sa pland. acum nu mai am toate astea. vin la munca dimineata, fac o gramada pe drum, imi deschid computerul, fumez o tigara, un mail-doua, m-apuc de treaba, comenzi, analize, scot vanzarile, il mai ascult pe asta din stanga mea cum spune tampenii. incerc sa-l mai invat pe gabi una-alta, ma enervez ca nu prinde atat de repede cat consider eu, mai fumam o tigara, ne plagem de foame. ma mai uit pe un e-jobs poate gasesc totusi ceva, pe blog, imo, carturesti ro, si astept mail-uri. cam asta se intampla zi de zi..nimic adica. si plec de la munca si nu fac nimic. ma gandesc toata ziua ce sa fac seara, astept, sper sa primesc vreun raspuns...de multe ori nimic. nu-mi pot face planuri, nici nu am ce. ma duc acasa, obosita, pierd timpul, ma uit la tel din jumate in jumate de ora, nimic. nimeni nu ma suna sa vina la mine, nimeni nu ma suna sa ies eu..si pana la urma ma apuca plansul. ma omoara singurateatea asta. n-am nici serviciu sa ma satisfaca, nici viata personala, nici bani, nici prieteni, nici idei, nici nimic.

Noapte la mare - Sol/La/Re/Sol

Noi n-am fost niciodata doi Nici unul singur, nici amandoi Salbatic cuplu insingurat Pe care timpul l-a si uitat R: Noapte la mare, noapte la mare Buzele tale au gust de sare Parul miroase a scoici si a soare Noapte la mare, noapte la mare Noapte la munte, noapte carpatina Buzele tale aveau gust de rasina Parul miroase a flori si a fructe Noapte la munte, noapte la munte Buzele tale pe buzele mele Sunt in puterea noptii prea grele Privirea ta e flacara-n noapte Dorul de vise, zborul de noapte

la multi ani sorin