duminică, 1 martie 2009

48 de ore

Aveam concert in seara aia. Lansarea albumului Bucium la Clubul Taranului Roman. Sorin cu Andi au ajuns acolo mai devreme. Eu am plecat de la serviciu si m-am grabit ca sa mai prind sa aleg martisoarele pentru familia lui sorin si alte prietene (colege de facultate, de serviciu etc). Le-alesese el in prealabil pe-ale Ioanei, Anei, mamei, bunicii, lu’ Badu si mie.Am ajuns acolo si-am stat la martisoare cred ca vreo ora. Imi place sa le-aleg, sa fie frumoase, chiar daca nu conteaza pentru primitori..Am cunoscut-o pe Felicia, nou angajata la Alma pe-atunci. Am montat repede standul, Sorin a vorbit umpic cu baietii din Bucium (in special cu basistul) si ne-am dus in hol sa ne-aranjam marfa. Ne gandeam deja sa plecam la mare. Initial vorbisem cu Nikita sa-I facem ziua la mare, dar ne-am certat un pic cu ea inainte si plus ca in zilele alea Sorin a avut si oralul de la licenta. Apoi am vorbit cu Ana si cu Radu sa mergem cu ei. Masina stricata, in service, ce mai, am tot amanat plecarea. Cand m-a sunat Ana sa-mi spuna ca are masina acasa – fericire! gata, a doua zi plecam la mare. Sa luam doua masini? Ne-am gandit: stres mai mult pentru soferi, benzina costa. Deci sa plecam cu masina lor toti: eu, Sorin, Ana, Radu si Ioana. Am vorbit cu Ana cred c-o ora la telefon (in timpul concertului cat nu era lume la stand) incantate amandoua de planul pe care-l faceam. Vorbise ea la 2 Mai pentru cazare, imi aducea a doua zi geanta pentru masina. Radu era (din ce-mi spunea Ana la tel) mai ceva de fericire ca noi. Clar lua caiacul. Sorin cand a auzit sa sara in sus. Pai ce sa faca el la mare? Plictiseala. Macar un sport, ceva. Mai ales cu Radu. Am plecat de la concert cu standul in masina, am ajuns la Alma sa facem banii si socotelile cu discurile. Era si mama, ca de obicei, cu zuma. I-am povestit si ei si se bucura asa, ca facem ceva sa sarbatorim licenta, ca nu stam weekend-ul in Bucuresti. In rest nu stia nimeni ca plecam. Am plecat acasa si am mancat impreuna ca de obicei. Si ne-am uitat umpic la tv si Sorin a mai repetat vreo ora si ne-am culcat. Doamne, cum puteam sa iau eu lucrurile astea “for granted” – cum se zice…! E incredibil acum cat de normal era totul atunci. Sa repete la bass, sa mancam impreuna, sa ne dam coate cand ne spalam pe dinti. Dimineata ne-am trezit, ne-am pupat umpic, am facut dus, Sorin a facut ochiuri. Eu eram nervoasa. Toane aiurea…Ne-am uitat la martisoare impreuna. Mi l-a dat pe-al meu. 1 martie 2008. Era pentru mare. Mi-a dat ca martisor o stea de mare mov. Am scos hainele din dulap pentru bagaj, si pe-ale mele si pe-ale lui, si le-am pus pe canapea ca sa le bage el in geanta. Asa faceam mereu. Eu ma ocupam de ce lucruri luam la noi si el se pricepea sa le faca sa intre in geanta sau rucsac. A urcat Ioana pana sus si mi-a dat o geanta de la Ana cu care am plecat. Cand mi-a dat si Radu jos la masina, martisorul, nu-mi venea sa cred. Aveam toti martisoare ca pentru mers la 2 Mai. A fost asa de placuta surpriza. Si eram cu totii asa de entuziasti. Radeam si nu mai conta nimic atunci. Pe drum am ascultat numai muzica “de drum de mare”: Guns, Celelalte cuvinte si altele. Imi era asa de cald in masina ca-l dadeam mereu pe Sorin mai incolo. .......................................................................[ ]

Un comentariu:

Bonjour spunea...

Am intrat in Sea Temple si am salutat-o pe Radita,si era si Florin la bar,ne'am dus ,la masa aia din colt,eu mi-am luat o cafea,el si cu Radu o bere,ana ceai si tu nu mai stiu...dar nu aveau Lucky Strike si ti'ai luat Dunhill rosu..stiu ca au plecat si radeam noi ca Radu a cazut,si dupaia a plecat si el,si iar am ras cand a cazut,dar nu ne'am dat seama de fapt...
se auzea sweet child o'mine si stiu ca ma gandeam ca mel asta reprezinta toata momentele frumoase din viata mea,dar exact din momentul in care am gandit'o,toata conceptia mea s'a schimbat brusc.